Experiențe împreună.
You are here:

EXCLUSIV | Ce se întâmplă cu psihicul sportivilor, în aceste vremuri de pandemie. Explicaţii din partea psihologului sportiv, Andreas Hniatiuc

EXCLUSIV | Ce se întâmplă cu psihicul sportivilor, în aceste vremuri de pandemie. Explicaţii din partea psihologului sportiv, Andreas Hniatiucgalerie foto

Alte sporturi

Comentarii

Într-o perioadă în care lumea s-a transformat în scenele unul film apocaliptic, oamenii încearcă să reziste acestui val de schimbări . Nu doar fizic, dar şi din punct de vedere psihic.

În acest context, în care competiţiile sportive sunt oprite, iar facilităţile de a face antrenament sunt închise, sportivii sunt nevoiţi să respecte restricţiile. Telekom Sport a apelat la serviciile unui specialist pentru a afla ce impact are această pandemie în mentalul unui sportiv. Psihologul sportiv Andreas Hniatiuc a explicat ce se întâmplă în mintea unui sportiv, dar a oferit şi câteva sfaturi pentru a depăşi această perioadă.

- Cum ar trebui manageriate emoţiile în această perioadă de distanţare socială?

- Cu echilibru, pornind de la contextul în care ne aflăm, nu de la ceea ce ne-ar plăcea sau ne-am dori să fie. Emoţiile negative pot fi gestionate mai uşor dacă ne raportăm corect la resursele pe care le avem în prezent. În acelaşi timp, dacă ar fi să abordăm pozitiv contextual actual, ar trebui să ne bucuram de faptul, că trăim în era tehnologiei şi a informaţiei şi să valorificam resursele de comunicare şi informare pe care le avem la dispoziţie. Până mai de curând, oamenii comunicau pe reţelele de socializare şi amânau şi evitau socializarea în plan real. Acum, când nu mai pot face asta, tânjesc după momentele în care ieşeau afară cu familia sau prietenii. Sunt convins că, după această situaţie de criză, vor şti să aprecieze şi să gestioneze altfel timpul liber.

- Echipele ar trebui să facă o monitorizare a stării emoţionale a sportivilor?

- Vorbind despre o situaţie ideală, aşa ar trebui procedat. Orice club serios, asa cum le-a trimis sportivilor un program de pregătire fizică, pentru a se menţine cât mai aproape de nivelul optim, tot aşa ar trebui să monitorizeze şi starea emoţională a acestora. În România, însă, în prezent, dupa o estimare subiectivă, ce-i drept, cred că 99,9% dintre cluburile sportive nu dispun de specialişti care să realizeze acest demers. Şi atunci ne punem întrebarea: Cine să monitorizeze echilibrul emoţional al sportivilor? Antrenorii, care la rândul lor, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie şi ei integraţi într-un program de evaluare şi reabilitare emoţională sau managerii care nu au competenţe de specialitate? Din nefericire, dincolo de consecinţele economice inevitabile, această criză va avea un impact emoţional major asupra sportivilor şi nu numai. Este posibil ca oamenii sa iasă mai temători din această situaţie, mai prudenţi în ceea ce priveşte deciziile de viaţă, mai echilibraţi în organizarea bugetelor, ceea ce nu este neaparat şi un lucru rău, dar şi cu anumite ezitări legate de partea de integrare şi implicare socială.

- Sunt mai afectaţi sportivii fiind obisnuiţi cu o viaţă activă si poate se simt îngrădiţi, prin această izolare socială?

- Interesul şi implicarea la nivel social sunt un predictor important al dezvoltarii psiho-emoţionale a individului, iar oamenii sunt dependenţi de interacţiunea cu ceilalţi. Izolarea socială afectează invariabil, pe toată lumea deopotrivă. Este drept că cei cu un grad ridicat de activism se simt mai frustraţi în această perioadă, însă şi cei care nu au un stil de viaţă foarte dinamic sunt afectaţ. Pentru că, daca până acum refuzul de a socializa era o decizie personală, deci nu crea frustrare, în contextul actual, trecerea la un stil de viaţă sedentar este perceput ca fiind o restricţie impusă, deci generează tensiune la nivel emoţional. Este important ca oamenii să se adapteze noului context, să încerce să vadă aspectele pozitive, din toată aceasta situaţie, să îşi ocupe timpul constructiv şi să îşi facă un plan pe termen mediu. Revenind la sportivi, aceştia sunt afectaţi atât în planul pregătirii fizice, dar mai ales din punct de vedere al stilului de viaţă pe care trebuie să îl adopte. Trebuie să îşi ocupe timpul cu activităţi indoor, ceea ce le limitează mult acţiunile, raportat la stilul de viaţă cu care au fost obişnuiţi. Dar, chiar şi în acest context, îşi pot construi o percepţie pozitivă asupra situaţiei, bucurându-se de mai mult timp alături de familie, citind, vizionând filme de calitate, acordând timp discuţiilor telefonice cu prietenii, pe care în alt context îi neglijau. Să aştepte cu optimism momentul în care vom putea reveni cu toţii, la activităţile cotidiene de dinainte.

- În această perioadă, există riscul apariţiei unor forme de depresie la sportivi?

- Există şi acest risc, însă, înainte de a se instalata depresia în rândul sportivilor, aceştia se pot confrunta cu anxietate. Izolarea socială este un context nou, cu multe restricţii şi limitări, căruia aceştia trebuie să i se adapteze, cât mai rapid. Anxietatea este dată de elementul de nesiguranţă, pe care îl aduce toată aceasta situaţie. În plus, mai intervin şi aspecte ce ţin de faptul că nu există un termen limită al acestei situaţii, când viaţa va reintra în ritmul ei normal. Mulţi sportivi se gândesc că îşi pierd forma sportivă, că se pot îngheţa competiţiile, că pot pierde tot ceea ce au muncit şi au acumulat în intervalul de timp, premergător crizei şi toate aceste aspecte amplifică şi mai mult tensiunea cărora aceştia trebuie să îi facă faţă. În acelaşi timp, la sportivii de performanţă exista teama că, dincolo de pierderea formei fizice, în lipsa unei activităţi fizice constante, să nu îşi piardă şi abilităţile motrice, măiestria sau greutatea corporală optimă, ceea ce ar afecta randamentul lor, pe termen mai lung. Dar, chiar şi în acest context, ar trebui să privească situaţia ca fiind una obiectivă, similară tuturor sportivilor angrenaţi în compeţii şi să se adapteze, pas cu pas, ceea ce ar trebui să diminueze nivelul de anxietate.

- Ar putea apărea tulburări de somn, după această perioadă?

- Dacă nu îşi organizează foarte bine agenda zilnică îşi îşi dereglează bioritmul, invariabil vor apărea şi tulburări de somn. În această perioadă, tendinţa este de a împinge cât mai mult activităţile diurne, ceea ce încarcă programul zilnic şi "mănâncă" din programul de odihnă. "De ce sa ma bag în pat la ora 23.00 dacă mâine oricum nu trebuie să mă trezesc la ora 7.30 pentru antrenament" este intrebarea pe care mulţi şi-o pun zilnic. În tot acest context este important ca sportivii să respecte rigorile unui program bine definit şi să nu lase agenda de lucru să fie afectată de hazard sau chestii inutile.

- Teama poate acţiona în vreun fel asupra mentalului sportivului?

- Teama se instalează atunci când facem scenarii şi predicţii cu caracter negativ. Dacă încercăm să ne adaptăm, păstrându-ne luciditatea şi optimismul, orice situaţie de criză va fi depaşită mai lejer. De asemenea, oamenii sunt atât de panicaţi şi pentru că, până la această criza, am avut parte de cele mai comode vremuri din istoria umanităţii. Am obţinut lucrurile extrem de facil, ne-am pierdut multe dintre abilităţile de adaptare, pe care bunicii sau străbunicii noştrii, de exemplu, le aveau, fiindcă au fost nevoiţi să treacă peste obstacole mult mai mari pentru a supravieţui. Asadar, totul trebuie privit cu calm, acţionând după un plan pe care fiecare dintre noi ar trebui să îl aibă şi în acord cu recomandările autorităţilor.

- Ce ar trebui să facă sportivii pentru a se deconecta, în această perioada?

- În primul rând, chiar şi în condiţii restrictive, ar trebui să se adapteze şi să lucreze un program fizic minimal. De asemenea, ar trebui să investească în lucrurile pe care multă vreme le-au neglijat, din lipsa de timp sau de preocupare. Astfel, le-aş recomanda, daca tot stau în casă, să citească cât de mult pot, să studieze sau să aprofundeze o limba straină, să urmarească documentare cu caracter educaţional. În general, aş lua în calcul toate acele activităţi cu caracter intelectual, care să îi ajute pe termen lung, atât în cariera, cât şi în viaţa personală. În acelaşi timp, le-aş recomanda să urmarească cât mai puţin emisiunile şi ştirile, care abundă în informaţii cu impact emoţional negativ. Este important să fii informat, dar abuzul de informaţii negative poate avea consecinţe asupra echilibrului emoţional. În final, va recomand să vă păstraţi calmul, să vă precupaţi de ceea ce situaţia va permite să intreprindeţi, să fiţi optimişti, să nu îi descurajaţi pe cei din jurul vostru cu scenarii catastrofice şi să luaţi lucrurile, pas cu pas, până vor reveni la normal.

Psihologul sportiv Andreas Hniatiuc este preşedintele Asociaţiei pentru Psihologia Sportului. Acesta a lucrat la Sportul Studenţesc, FC Naţional, Academia Hagi, Dinamo sau CSM Bucureşti, a fost lector în cadrul Şcolii Federale de antrenori.

viewscnt
Articole similare
Ești client de servicii mobile sau fixe la Telekom? Activează factura electronică pentru a o primi prin email. Astfel te protejezi pe tine, pe cei dragi și pe cei care-ți aduc factura! Află mai multe