"Totul a început în momentul când domnul Siegfried Becker, cel pe care îl cunosc de aproape 50 de ani, care mi-a fost model si prieten, dar care m-a şi antrenat o perioadă, atât în România cât şi în California, m-a întrebat daca îl cunosc pe Alexandru Novac. I-am spus că l-am văzut pe acest tânăr la toate competiţiile, încă de acum 4 ani, de când am revenit în ţară. Că este unul dintre cei care a progresat şi care are potenţial să devină un atlet de talie mondială"
Aşa îşi începe povestirea Gheorghe Megelea, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice din 1976 la aruncarea suliţei. Relatarea sa aduce în prim-plan un caz uluitor în care au fost implicaţi el, antrenorul german născut în România Siegfried Becker, clubul CSM Bucureşti şi sportivul Alexandru Novac.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
Acesta din urmă este considerat cel mai bun aruncător cu suliţa din România. Are 21 de ani şi a fost transferat de la Bacău, anunţul fiind făcut la data de 6 decembrie.
Reprezentanţii lui CSM Bucureşti i-au căutat lui Alexandru Novac un antrenor cu care să performeze şi s-au gândit la Siegfried Becker, 78 de ani, unul dintre cei mai mari specialişti în aruncarea suliţei din lume. Cu o rigurozitate tipic germană, tehnicianul Siegfried Becker, profesor universitar, şi-a notat într-un jurnal fiecare episod al acestui caz.
"Pe 5 noiembrie m-a sunat Dan Vlădescu (n.r. antrenor) să mă invite la Bucureşti pentru a discuta un angajament al meu ca antrenor pentru suliţaşul Alexandru Mihăiţă Novac. Pe 7 noiembrie eram în România, unde m-au aşteptat Alexandru si Mădălin Badea (n.r. şeful secţiei de atletism de la CSM Bucureşti). La CSM l-am întâlnit şi pe Vlădescu şi împreună am discutat foarte vag despre planul proiectului. Pe 8 noiembrie am stabilit o nouă întâlnire. Vlădescu a venit cu 40 de minute întârziere, dar nu s-a scuzat.
La un restaurant am purtat discuţiile cu Dan Vlădescu, Mădălin Badea, un domn din Italia, mentorul lui Mădălin, Alexandru Novac şi cu mine. Am vorbit despre remuneraţia mea lunară, despre dezlegarea lui Alex de la Bacău şi am văzut un film cu aruncarea unei suliţe. M-am speriat de câte greşeli văzusem şi le-am zis că acea tehnică produce accidentări la aductori. Alex mi-a zis că e aruncarea lui şi că într-adevăr, se accidentase deja de două ori. În acel moment am ştiut că va avea nevoie de mine", spune Siegfried Becker.
Gheorghe Megelea, prietenul antrenorului german, remarcă entuziasmului tehnicianului pe care îl cunoaşte din anii 70. La acel moment, Siegfried Becker era deja cunoscut pentru că le antrenase pe Serafina Moritz, campioană europeană de juniori la suliţă, pe Maria Illy, medaliată cu argint la disc la Campionatul European de juniori, dar şi pe Marion Steiner Becker, care i-a devenit soţie, vicecampioană olimpică la aruncarea suliţei.
"Domnul Siegfried Becker a fost contactat de CSM Bucureşti, pentru a-i deveni antrenor acestui atlet. Având în vedere că în sufletul lui este un român şi doreşte ca atletismul din România să aibă din nou nume important în plan mondial, acesta a tratat cu toată seriozitatea propunerea. Pe cheltuiala sa a făcut un drum în România pentru a vedea care este situaţia. S-a întâlnit cu reprezentanţii clubului, a verificat condiţiile de antrenament, s-a întâlnit cu atletul. Prima constatare a fost că în România nu sunt condiţii de antrenament la nivelul celor de care beneficiază atleţii din străinătate şi a propus CSM Bucureşti să-l trimită pe Alexandru Novac în Germania. I s-a spus că această soluţie este imposibil de adoptat de către club, din cauza costurilor pe care clubul nu poate să le suporte. A dorit să o întâlnească pe doamna Gabriela Szabo, dar i s-a spus că aceasta nu este disponibilă, întrucât era ziua ei de naştere”.
Venit în România, antrenorul german, născut la 2 martie 1940, la Săcălaz, în judeţul Timiş, s-a confruntat şi cu opacitatea Federaţiei Române de Atletism.
"Îmi făcusem primul plan de antrenament pentru Alex, l-am fotografiat şi i l-am trimis, dar când am ajuns la Snagov am rămas dezamăgit. Era o bază foarte modestă pentru o pregătire atletică olimpică. Gazonul pe terenul olimpic de atletism era mai mult pământ decât iarbă, sala de forţă era învechită, iar pentru un antrenament de suliţă nu era suficient dotată. M-am întâlnit şi cu antrenorii de atletism, ocazie cu care l-am revăzut pe vechiul meu prieten Dan Serafim.
Am avut şi o întâlnire unilaterală cu Florin Florea (n. r. preşedintele Federaţiei Române de Atletism), căruia i-am spus că îl consider pe Alex cel mai talentat din lume şi că de asta am venit în România. A râs în batjocură. L-am întrebat şi de suliţe pentru antrenament, iar el mi-a spus că FRA poate să dea două suliţe. M-am întors scârbit de acest om. M-am gândit: Uhhh, ce mă aşteaptă aici ?”, rememorează Siegfried Becker.
Antrenorul s-a întors în Germania, hotărât să-i găsească lui Alexandru Novac condiţii de pregătire la costuri minime la Munchen. I-a căutat locuinţă, o sală unde să se antreneze, masor, medic. Totul era însă scump. Şi-a reactivat toate cunoştinţele din domeniu, şi-a făcut planul detaliat de antrenament pentru a-l prezenta Gabrielei Szabo şi a ţinut în permanenţă legătura cu Gheorghe Megelea. Pentru a nu pune în pericol pregătirea lui Alexandru Novac, antrenorul Siegfried Becker a acceptat să revină în Romania pentru a-l antrena, însă a pus câteva condiţii.
"A cerut să-şi aducă un minim de echipamente şi materiale necesare antrenamentului după metodele de antrenament care există în pregătirea atleţilor din străinătate. A spus încă de la început că singur nu poate să se implice în acest proiect şi că are nevoie de un antrenor asistent, în persoana mea, pentru că mă cunoaşte şi are încredere ca pot implementa metoda lui de antrenament. A solicitat o retribuţie şi suportarea de către club a costurilor de cantonament pentru el şi antrenorul asistent".
Toate acestea au fost negociate pe e-mail cu reprezentanţii clubului CSM Bucureşti şi s-a căzut de acord asupra condiţiilor. Aşa că Siegfried Becker, la cei 78 de ani, şi-a pregătit rulota de şapte metri, o casă autonomă, şi a pornit spre România. A ales să folosească acest mijloc de cazare pentru că este flexibil, mai ieftin şi poate schimba mai uşor locaţia antrenamentului. În plus, aşa putea aduce cu el şi materialele care lipseau în România şi de care avea nevoie Alexandru Novac, precum instalaţiile şi aparatele de antrenament şi sistemul de analiză video.
"Domnul Siegfried Becker a acceptat un salariu mult sub nivelul pieţei, doar pentru că a vrut să-şi ajute ţara de origine. I s-a spus că o să-i fie decontate cheltuielile pentru materiale, echipamentele pe care le consideră de primă necesitate şi pentru transport, cu condiţia de a aduce facturi doveditoare. Domnul Siegfried Becker şi-a contactat relaţiile personale, având in vedere reputaţia sa din lumea sportului şi a negociat preţuri minime pentru materialele cumpărate. Ca exemplu, s-a deplasat personal în Ungaria, la Miklos Nemeth (n. r. campion olimpic la aruncarea suliţei), de la care a primit cadou o suliţă de concurs şi alte două suliţe la jumătate din preţ. Pentru a diminua costurile a venit cu camperul personal, în care avea sa doarmă, şi în care a încărcat echipamentele şi materialele necesare antrenamentelor”, a povestit Gheorghe Megelea.
Având in vedere complexitatea proiectului în care s-a implicat, Siegfried Becker a vrut să o întâlnească şi pe Gabriela Szabo , preşedintele clubului CSM Bucureşti, mai ales că nu semnase documentele oficiale după atâta timp. Deşi reprezentanţii clubului l-au asigurat că totul este în ordine, când a venit la Bucureşti, antrenorul germano-român s-a găsit într-o situaţie total neaşteptată.
"A aşteptat două zile pentru a o întâlni pe doamna Gabriela Szabo, deşi întrevederea fusese solicitată cu două săptămâni înainte. Situaţia din Bucureşti a fost însă total diferită de ceea ce i se confirmase până atunci. Doamna Gabriela Szabo nu ştia nimic despre demersurile şi promisiunile care i s-au făcut, inclusiv de faptul că Siegfried Becker mai fusese odată în România pentru acest proiect. S-au reluat negocierile şi a constatat cu stupoare de la doamna Gabriela Szabo că nu i se poate deconta nimic fără un contract semnat în prealabil, că nu i se acceptă un antrenor asistent, întrucât abia din 2019 se pot prevedea în buget astfel de cheltuieli”, explică Gheorghe Megelea, cel care ar fi trebuit să-l ajute pe Siegfried Becker în antrenarea lui Alexandru Novac.
Între timp, fără vreun contract semnat, Siegfried Becker a început pregătirea lui Alexandru Novac la data de 6 decembrie. La prima şedinţă, cei doi s-au întâlnit cu Marius Copil şi fizioterapeutul acestuia. Tenismenul, şcolit în Germania, a căzut de acord ca ambele tabere să facă un schimb de experienţă din care ar fi ieşit câştigătoare. Siegfried Becker l-ar fi ajutat pe Marius să-şi îmbunătăţească serviciul, iar fizioterapeutul său ar fi urmat să-l ajute pe Alexandru Novac. De altfel, cei doi sportivi s-au şi fotografiat împreună, iar în spatele lor se pot vedea Gheorghe Megelea şi Siegfried Becker. Numai că relaţiile cu reprezentanţii lui CSM Bucureşti au devenit tot mai reci.
Cum promisa întâlnire cu Gabriela Szabo nu se concretiza, antrenorul german a decis să o sune personal pe aceasta, iar a doua zi preşedintele lui CSM Bucureşti a avut o întrevedere cu Siegfried Becker şi Gheorghe Megelea.
"I-am dat CV-ul meu şi am întrebat-o dacă a primit e-mailurile mele. Mi-a spus: Da, dar m-au supărat subalternii că nu m-au anunţat. I-a chemat la discuţie pe Badea şi Vlădescu. I-a certat pentru că nu a fost înştiinţată de venirea mea şi nici de şedinţa solicitată de mine pentru data de 6 decembrie.
Convorbirea nu a dus la nici un rezultat pozitiv. Cheltuielile lui Megelea şi ale mele, de peste 6000 de euro, nu se puteau deconta, Megelea nu putea fi angajat ca antrenor, munca noastră din noiembrie şi decembrie nu putea fi onorată financiar, materialele de care aveam nevoie şi pe care le adusesem din Germania nu se puteau deconta, cantonamentul de la Snagov trebuia plătit de sportivul Alexandru Novac, iar CSM Bucureşti nu putea cumpăra nici măcar materialele absolut necesare pentru a începe antrenamentul.
Cu foarte mare frustrare ne-am întors totuşi la Snagov, cu speranţa că măcar acum, situaţia fiind cunoscută de către Gabriela Szabo, poate se va schimba ceva”, povesteşte Siegfried Becker.
Acelaşi sentiment l-a avut şi Gheorghe Megelea. "Pentru că s-a gândit la atlet şi la faptul că timpul trece în defavoarea acestuia, cu experienţa lui de antrenor şi seriozitatea cu care şi-a propus să facă acest proiect, Siegfried Becker a vrut să treacă peste nemulţumiri şi peste şocul de la faţa locului. A decis să mai facă el un pas şi să meargă la Snagov, locul unde era programat debutul pregătirii.
Acolo, un alt şoc. La sala de antrenament nu era cheie, nu exista căldură, nu a primit permisiunea de a descărca materialele şi echipamentele cumpărate şi aduse de el. Întrucât atletul nu avea deloc suliţe, Alexandru Novac l-a rugat pe Siegfried Becker să-i permită să cumpere din banii lui cele două suliţe, care erau la jumătate de preţ, şi să o primească astfel pe cea de concurs cadou, deşi preţul ei era de 1100 euro. Ceea ce s-a şi întâmplat”, adaugă Gheorghe Megelea.
A doua zi, Gabriela Szabo a mers la Snagov, alături de Zsolt Gyongyossy, pentru a verifica derularea activităţilor şi i-a dat speranţe antrenorului Siegfried Becker că proiectul se va realiza.
Pregătirea lui Alexandru Novac îi dădea încredere lui Siegfried Becker. "Am întrerupt primul antrenament de pe teren din cauza zgârieturilor de pe suliţă. Era gheaţă pe teren. Am văzut însă enorm de mult potenţial după numai câteva aruncări. Îmi tresălta inima. Am intrat în sala de forţă, unde Alex a făcut exerciţii cu haltere. Totul era îmbucurător şi simţeam o percepţie superbă de la atlet”, spune Siegfried Becker.
Numai că lucrurile aveau să se degradeze într-un ritm accelerat în numai câteva ore.
"În aceeaşi seară, la ora 22, surpriza finală. Bătăi dure în uşa rulotei. M-am speriat. Nu am apucat să zic nimic că uşa s-a deschis din afară. Erau Mădălin Badea, Dan Vlădescu, reprezentanţii clubului CSM Bucureşti, şi Alex. Mădălin mi-a reproşat că am vorbit de rău CSM-ul într-o discuţie cu un antrenor. Spusesem doar adevărul, că mai sunt multe lucruri de făcut. Fără să am încă un contract, voiau să semnez un plan de pregătire pentru Novac.
Mi s-a părut ridicol. Un plan de pregătire mincinos şi făcut de mântuială, pe care eu să-l prezint la Federaţia Română de Atletism. Întrbându-l pe Badea cum ajung la FRA şi când vine maşina promisă, acesta a spus că nu a făcut niciodată o asemenea promisiune. Atunci mi-am zis că nu pot lucra cu asemenea oameni, în asemenea condiţii, chiar şi pentru cel mai talentat sportiv din lume”, declară Siegfried Becker.
Siegfried Becker a decis să se întoarcă în Germania, punând astfel capăt unei telenovele pe care nu credea că o va trăi vreodată.
"Au fost cele mai groaznice zile din viaţa mea. Atâtea minciuni, promisiuni false, lene, comportare necivilizată. Săraca Românie ! Cu un nod mare în gât m-am despărţit foarte greu de acest atlet, diamant neşlefuit, de care m-am ataşat în acest puţin timp”, a încheiat Siegfried Becker.
Şi pentru Gheorghe Megelea, cel care a trăit vreme de patru decenii în Canada, cazul este de neacceptat şi denotă o lipsă de seriozitate şi responsabilitate.
"M-a sunat trist, dezamăgit şi îndurerat peste măsură. Era a doua decizie de a pleca din ţara în care s-a născut, unde a avut succese, unde a trăit, a muncit şi a format campioni timp 30 de ani. Ţara de care i-a fost dor şi pe care a păstrat-o în inimă în toate locurile din lume. Deşi a plecat de câteva zile, nimeni nu l-a mai contactat pentru a vedea ce s-a întâmplat. Păcat că sportul românesc a pierdut încă o dată şansa de a dezvolta atletismul, respectiv proba de aruncarea suliţei, deşi foştii performeri ai României au decis să se implice personal în susţinerea şi crearea unei şcoli de atletism în ţara noastră. Pentru mine, singura experienţă pozitivă a fost bucuria reîntâlnirii acestui om minunat. Sunt onorat că îmi este prieten, dar sunt trist pentru ceea ce i s-a întâmplat”, a încheiat Gheorghe Megelea.
Cel care pare că are cel mai mult de pierdut în acest caz este Alexandru Novac, sportivul de la care România speră la o performanţă la viitoarele ediţii ale Jocurilor Olimpice.
Contactat de Telekom Sport, Mădălin Badea, şeful secţiei de atletism de la CSM Bucureşti a negat acuzele lui Siegfried Becker şi Gheorghe Megelea.
"Nu este nimic adevărat. Dacă lucrurile mergeau într-o direcţie bună am fi ajuns la un acord”, a declarat Mădălin Badea, care a explicat că tehnicianul german şi medaliatul olimpic cu bronz la Jocurile Olimpice din 1976 nu au adus acte doveditoare că sunt antrenori şi că din acest motiv nu s-a semnat niciun contract. Acesta ar fi motivul şi pentru care cheltuielile celor doi nu au putut fi decontate.
"Noi am încercat să-i oferim cele mai bune condiţii domnului Becker. Dânsul a fost total nemulţumit de condiţiile de la Snagov şi a spus că preferă să doarmă în rulotă. Lucrurile acestea nu se fac”, a mai spus Mădălin Badea. Şeful secţiei de atletism de la CSM Bucureşti a declarat că se află în tratative avansate pentru a coopta un alt antrenor străin pentru suliţaşul Alexandru Novac.
Afla mai multe despre: csm bucuresti, siegfried becker, alexandru novac
