Martina Navratilova a oferit o explicaţie a căderii Simonei Halep în cel de-al doilea set al meciului cu Karolina Plisckova.
"Suferă de sindromul impostorului, chiar dacă a câştigat un turneu de Grand Slam şi a fost numărul 1 WTA", a spus fosta mare campioană, în timpul comentariului de la televiziunea BT Sport.
Simona Halep a condus cu 5-3 în primul set cu Pliskova, însă a avut parte de o cădere în joc, pierzând nouă game-uri consecutive. Până la urmă, meciul s-a încheiat 7-5, 6-1 pentru sportiva cehă.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
Ce reprezintă sindromul impostorului
”Sindromul impostorului te face să te simţi vinovat(ă) şi vulnerabil(ă) din cauză că, gândeşti tu, ocupi o poziţie şi te bucuri de privilegii care, poate, nu ţi s-ar cuveni de drept. Dimpotrivă, efectul Dunning-Kruger te face să te consideri o victimă din cauză că, gândeşti tu, sigur ai fi îndreptăţit(ă) să ocupi poziţii şi să primeşti recompense superioare.
Sindromul impostorului nu e considerat o trăsătură de personalitate (relativ stabilă), nici o boală psihică (ce ar necesita o terapie). E plasat de psihologi în categoria distorsiunilor cognitive, posibil de corectat prin procese de dezvoltare personală şi profesională (educaţie, coaching etc.).
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
Nu e doar o obişnuinţă individuală de a te raporta la competenţele şi performanţele tale, e un fenomen cu rădăcini şi consecinţe sociale profunde. Are legătură cu educaţia primită în familie şi în şcoală.
Are legătură cu mobilitatea socială: procesul prin care persoane care s-au născut în familii ne-favorizate şi defavorizate ajung, prin educaţie, pe poziţii socio-profesionale superioare – unde, din cauza originii lor sociale, se simt fake-uri.
Are legătură cu exacerbarea competiţiei profesionale, cu feedback-urile negative şi cu faptul că, aflaţi în competiţie cu tine, oamenii evită să-ţi recunoască performanţele, le minimizează ori chiar le neagă.
Are legătură cu relativizarea adevărurilor absolute şi a criteriilor de performanţă, cu multiplicarea perspectivelor şi alternativelor în ştiinţe şi în practicile profesionale”, se arată pe elisabetastanciulescu.ro.
Afla mai multe despre: simona halep
