Piemonte, localitatea Castellania răsfirată pe dealuri, o zonă liniştită a Italiei.
La data de 15 septembrie 1919 soţia lui Domenico Coppi, Angelinosa îl naşte pe cel de al patru-lea copil al familiei. Cel mai firav copil al familiei, pe numele lui Fausto Angelino Coppi. Posibilităţile materiale ale familiei erau limitate, ceea ce impune participarea tuturor membrilor în munca de zi cu zi, inclusiv cea a copiilor încă de la o vârstă fragedă.
Fausto si fraţii săi au muncit de mici la camp, însă la vârsta de 11 ani intră ca băiat de prăvălie la un băcan din Novi Ligure. O locatitate situată la aproape zece kilometri distanţă de casă şi care la început a parcurso mergând pe jos. Fratele său Livio era de meserie zidar la Genova şi a fost şi el atins de efervescenţa ciclistă, prin urmare întro zi s-a întors acasă cu o bicicletă de curse şi cu care a participat la câteva curse locale, dar fără performanţe majore.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
Prin urmare a lăsat bicicleta deoparte, o situaţie de care a beneficiat tânărul Fausto. Pe drumurile spre locul de muncă, efervescenţa ciclistă îl contaminează, iar pasiunea acestuia pentru sportul pe bicicletă atinge cea mai înaltă cotă, atunci când îi vede pe mai marii ciclismului italian la o cursă organizată chiar în Novi Ligure. Este impresionat de bicicletele şi echipamentul etalat de Giuseppe Olmo, Alfredo Binda, Di Pacco şi alţii.
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
Într-una din zilele sale de navetă pe drumul către casă a întâlnit un pluton de ciclişti, alăturâdu-se acestora iar la urcarea dealurilor lăsându-i în urmă, toţi fiind uimiţi de capacitatea acestuia.
Acela a fost momentul zero pentru legenda care avea să devină Fausto Coppi.
Spre marea performanţă a început să fie susţinut de unchiul său Giuseppe care i-a cumpărat o bicicletă de curse petru a participa la cursele de junior. Nu a reuşit să se impună în nici una dintre curse, dar avea să fie abia începutul.
Lucrând în prăvălie a reuşit să îl cunoască pe unul dintre clienţii acesteia pe nume Biaggio Cavanna, masorul orb al marelui Constante Girardengo. Cavannna se oprea la prăvălie şi povestea diferite întâmplări petrecute în cursele cicliste pe care le savurau băcanul, clienţii şi Fausto. Cumpărăturile lui Cavanna erau făcute de unul dintre cicliştii mai tineri, pe nume Isidor Bergaglio.
În scurt timp între acesta şi Fausto Coppi s-a legat o prietenie ce l-a determinat pe Isidor să-l invite pe Fausto la antrenamentele sale. Nu a trecut mult timp, iar calităţile şi capacitatea de efort ale lui Fausto l-au determinat pe mai experimentatul său prieten, să i-l prezinte lui Cavanna.
A doua zi au mers la Cavanna, orbul l-a luat în braţe pe Fausto i-a luat pulsul, i-a atins picioarele simţinudu-i fibra lungă a muşchilor şi fiind convins că acesta poate scrie istorie în sport. În acea zi, avea să se producă intrarea în ciclism a tânărului Coppi, la doar 16 ani.
Debutul său în curse s-a produs doi ani mai târziu la capătul perioadei de iniţiere presărată cu diverse sacrificii, interdicţii şi obligaţii de la cele de a nu merge şi sta mult pe picioare până la cele alimentare. Lipsurile nu l-au ocolit. Cu greu a reuşit să facă rost de banii necesari, pentru înscrierea i în diverse curse locale.
Hrana în timpul cursei se rezumă la câteva ouă fierte şi o potocală. Sacrificiile vieţii sportive exemplare l-au urmărit de-a lungul întregii cariere.
Prima cursă câştigată a fost în 1938. O cursă locală în Novi Liguri. Premiul oferit a un ceas cu alarmă şi o stauetă cocoşată, numită de el ,,Il Gobbo” pe care i-a dăruit-o mamei sale. La acea vreme italienii spuneau că acea statuetă aduce noroc.
Câştigă mai multe curse locale, dar prima sa mare victorie este Giro d'Italia în 1940. Între timp se declanşase cel de al doi-lea război Mondial, iar Fausto Copii a fost încorporat şi trimis pe front, fiind făcut prizonier de către trupele bitanice şi trimis în Tunisia. După terninarea războiului Fausto Coppi revine în ciclism şi câştigă Giroi în 1947, 1949, 1952 şi 1953, Turul Franţei în 1949 şi 1952 şi Turul Lombardiei în 1946, 1947, 1948, 1949 şi 1954.
Palmaresul celui pe care italienii l-au numit ,,Il Campionissimo” numără trei victorii în clasica Milano-San Remo 1946, 1948 şi 1949, Paris-Roubaix în 1950, dar şi victorii în cursele pe velodrom unde are şi un record al orei în anul 1942 la Milano pe velodromul Vigorelli unde a parcurs 45.798 km în doar 60 de minute. Publicul în special cel Italian era captivat de cursele în care se întâlneau Gino Bartali şi Fausto Coppi, fiecare dintre având fanii săi, iar duelurile cicliste dintre aceşti doi giganţi ai sportului cu pedale abundă în întâmplări pline deopotrivă de rivalitatea sportivă şi prietenie. Un exemplu este faptul că cei doi ajunşi singuri în fruntea cursei îşi dădeau unul celuilalt bidonul cu apă atunci când bidonul unuia dintre ei era gol.
Cei doi erau foarte atenţi la detalii, iar în articolele scrise despre ei se spune că fiecare era atent la coşul de gunoi al celuilalt, pentru a şti cum decurge alimentaţia adversarului. Presa vremii dar şi cărţile apărute ulterior consemnează faptul că Fausto consuma o combinaţie compusă din cofeină, cola şi amfetamină numită (la bomba). În timp ce, rivalul său Gino Bartali consuma chiar 28 de espresso pe zi.
Aflat aproape de sfârşitul carierei de ciclist profesionist în luna decembrie a anului 1959, Fausto Coppi alături de francezii Jacques Anquetil şi Raphael Geminiani a fost invitaţ şi a participat pe continentul african în Volta Superioară (Burkina Faso) la o vânătoare şi o demonstraţie pe velodromul din Ouguadougou.
Moartea legendei
La întoarcere în Italia, Fausto declară că ţânţarii au fost marea lor problemă dar totul a fost minunat. La căteva zile însă congestia şi febra mare l-au obligat pe Fausto Coppi să meargă la spital. Medicii l-au trat de congestie pulmonară, ignorând spusele soţiei lui Geminiani care începuse să se simtă bine fiind diagnosticat, tratat şi salvat de medicii francezi chiar dacă a suferit de o formă gravă de malaria.
Medicul italian nu a ascultat apelurile telefonice ale doamnei Geminiani, iar pe 2 ianuarie 1960, Fausto Coppi s-a stins din viaţă la vârsta de doar 40 de ani, intrând în patheonul ciclismului.
Mihai Dolinschi
Afla mai multe despre: fausto coppi
