În anul centenarului, Telekom Sport şi-a propus să treacă în revistă aspecte importante ale României de după 1918. Primul articol este dedicat primelor participări româneşti la Jocurile Olimpice de iarnă.
Acest material este dedicat perioadei 1928-1964. Ţara noastră luat parte la aproape toate ediţiile Jocurilor Olimpice de iarnă, cu excepţia celor din 1924 şi 1960.
După Unirea din 1918, sportul românesc s-a dezvoltat rapid în plan intern, dar participările internaţionale erau dificile din cauza resurselor financiare limitate. Astfel, sportivii români nu au mers la prima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Chamonix, din 1924. Doar 16 naţiuni şi 256 de sportivi au participat la acest eveniment de la poalele Mont-Blanc.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
România a avut însă participanţi în premieră la Jocurile Olimpice de iarnă în 1928, la St. Moritz, în Elveţia, când 10 sportivi au reprezentat ţara noastră. Aceştia au participat la o singură probă: bob. Delegaţia de sportivi români nu a primit susţinere financiară din partea statului pentru participarea la olimpiadă, astfel că sportivii care s-au înscris au fost nevoiţi să suporte singuri cheltuielile de deplasare şi de participare. Echipajul de bob pentru cinci persoane a venit al şaptelea, la patru secunde de campionii olimpici. Pe lângă echipele de bob, a mai participat şi o echipă de militari, condusă de locotenentul Ion Zăgănescu.
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
Ediţia din 1932, desfăşurată la Lake Placid (SUA) nu a permis României să trimită decât patru sportivi, din cauza cheltuielilor ridicate. Aceştia au fost bobeurii Alexandru Papană, Alexandru Ionescu, Ulise Petrescu şi Dumitru Hubert. Cheltuielile de participare au fost susţinute prin organizarea de baluri şi colecte publice, prin sprijin financiar din partea Ministerului de Război, cei 4 sportivi fiind şi aviatori, şi prin contribuţia fiecărui sportiv cu câte 25.000 lei. Deşi au concurat cu un bob învechit, din lemn, cu un echipament neadecvat şi fără căşti de protecţie, pe cea mai modernă pistă a acelor vremuri, rezultatele obţinute, locurile 4 la bob-2 (Papană şi Hubert) şi 6 la bob-4, au fost neaşteptat de bune. În comparaţie cu pârtia de la Sinaia (2200 m lungime), cea de la Lake Placid avea 2350 m şi 26 de viraje, fiind considerată cea mai complexă.
În 1936, Jocurile Olimpice de iarnă s-au desfăşurat în Germania, în binecunoscuta staţiune Garmisch-Partenkirchen, din Bavaria. România a participat cu 15 sportivi, printre care şi o femeie (Irina Tymcik, de origine ucraineană), care au concurat la opt probe din cinci sporturi. Această ediţie a însemnat pentru România prima participare la o olimpiadă de iarnă în probele de patinaj artistic, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond. Cel mai bun rezultat al delegaţiei României a fost locul 13, obţinut de perechea Irina Tymcik - Alfred Eisenbeisser-Feraru la patinaj artistic. Acesta din urmă era şi fotbalist şi participase cu echipa naţională a României la Cupa Mondială din 1930, din Uruguay.
În 1940, Jocurile Olimpice de iarnă ar fi trebuit să se desfăşoare tot în Germania nazistă, la Garmisch-Partenkirchen, dar Al Doilea Război Mondial determină anularea evenimentului. Staţiunea italiană Cortina d'Ampezzo ar fi trebuit să organizeze Jocurile Olimpice din 1944, dar nici această ediţie nu a mai avut loc.
Ediţia de după război, din 1948, s-a desfăşurat la St. Moritz, Elveţia. România comunistă a participat cu o delegaţie formată din şapte sportivi, toţi schiori: Dumitru Sulică (de 10 ori campion naţional), Ion Coliban, Dumitru Frăţilă, Radu Scârneci (supranumit „cel mai vechi locuitor din Poinana Braşov”), Vasile Ionescu, Béla Imre şi Mihai Bâră. Aceştia au ocupat locuri între 38 (Ion Coliban, la slalom) şi 74, în probele de slalom, coborâre şi combinată alpină. Românii au fost prezenţi şi la proba demonstrativă de patrulă militară cu o echipă condusă de căpitanul Ştefan Ionescu, primul comandant al C.S. Dinamo Braşov.
Mulţi dintre schiorii prezenţi la Jocurile Olimpice din 1948, au mers şi la evenimentul din 1952, de la Oslo, când România a avut o delegaţie de 16 sportivi. Aceştia au concurat la trei sporturi: combinată nordică, schi alpin şi schi fond. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 10, la ştafeta de 4x10 km, la schi fond, cu o echipă formată din Moise Crăciun, Manole Aldescu, Dumitru Frăţilă şi Constantin Enache. Alte rezultate bune au fost locul 19, obţinut de Niculae-Cornel Crăciun, la combinata nordică şi locul 22 obţinut de Gheorghe Olteanu în cursa de 50 km. Totuşi, investiţiile in sporturile de iarnă au fost limitate, deşi odată cu acest an prezenţa în întrecerile internaţionale capătă o importanţă mai mare.
Aşa se face că la Jocurile Olimpice de la Cortina d'Ampezzo, Italia, din 1956, România a avut o delegaţie ceva mai mare, de 19 sportivi (13 bărbaţi şi 6 femei). Se vede şi rezultatul îmbunătăţirii rolului femeii în sporturile de iarnă. Sportivii noştri au concurat la patru sporturi (bob, sărituri cu schiurile, schi alpin şi schi fond). Cele mai bune rezultate obţinute de delegaţia României au fost locurile 14 obţinute de echipajul de bob de 2 persoane (Heinrich Enea şi Mărgărit Blăgescu) şi de cel de 4 persoane (Heinrich Enea, Nicolae Moiceanu, Dumitru Frăţilă şi Mărgărit Blăgescu). Alte două echipaje au ocupat locul 18 la cel de două persoane şi 20 la cel de patru persoane.
Ţara noastră a absentat de la Jocurile Olimpice din 1960 din motive politice. Regimul comunist nu a ajuns la un acord cu organizatorii americani de la Squaw Valley, iar alături de Iugoslavia nu a mers la competiţia din California. Alte state comuniste, precum Uniunea Sovietică, Ungaria, Bulgaria sau Polonia au luat parte la eveniment.
România a revenit în competiţie, în 1964, la Innsbruck, cu 27 sportivi (numai bărbaţi), care au concurat la 4 sporturi: biatlon, bob, hochei pe gheaţă şi schi fond, cu şase probe. Cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României a fost locul 5, obţinut de biatlonistul Gheorghe Vilmoş (foto jos) la proba de 20 km. Este o performanţă remarcabilă, ţinând cont că abia în 1964 se organizează primul campionat naţional de biatlon. La Innsbruck s-a înregistrat prima participare la Jocurile Olimpice de iarnă a echipei naţionale de hochei pe gheaţă a României. Aceasta s-a clasat, în final, pe locul 12.
Cu acest moment închidem prima parte a poveştii participării României la Jocurile Olimpice de iarnă. În materialul următor vom avea şi povestea singurei medalii a ţării noastre la un asemenea eveniment.
Afla mai multe despre: romania sport 100, centenar romania, secol de sport romania, romania la jo iarna
