La 18 ani, Hervin Ongenda impresiona la PSG şi nu pe oricine, ci pe regele Ibrahimovic, cel care cerea ca puştiul să joace mai mult.
Peste cinci ani, fosta mare speranţă a Franţei a ajuns la FC Botoşani. Indisciplina sa le-a făcut în ultimii ani pe Levski Sofia şi pe Slaven Koprivnica să îl refuze. A ajuns în Liga I, la FC Botoşani, iar debutul a fost promiţător.
- Aplicaţia Orange Sport este gratuită şi poate fi descărcată din Google Play şi App Store.
- Vrei să vezi cele mai tari competiții sportive, oriunde ai fi? Ia-ți oferta Orange Love pentru fibră și TV.
”Am preferat să vin la această echipă şi să o ajut şi eu în acelaşi timp”, spus fotbalistul, care recunoşte că nu auzise până acum de Botoşani. ”Înainte să vin, nu, dar când am aflat am început să mă documentez despe viaţa de aici, despre club şi acum îl cunosc bine”, a mai spus jucătorul francez.
- Cum ţi-ai explica până acum cariera ta? Ai fost o mare speranţă când erai mic, dar s-a schimbat totul cu accidentarea?
- A fost ceva ce nu am greşit eu, pentru că am făcut şi multe lucruri bune, dar cu timpul începi să înveţi, să mai creşti, să devii mai bun. Am făcut şi nişte greşeli în tinereţe, dar acum ştiu, sunt conştient şi muncesc pentru a reveni la un nivel înalt.
- Ai avut şansa să lucrezi cu nume mari din fotbal. La început ai lucrat şi cu Laurent Blanc. Cum a fost acea perioadă?
- Sincer, foarte bună. Am învăţat multe lucruri de la acest antrenor. În ceea ce priveşte jocul, aspectul tactic şi tehnic, am crescut mult datorită dânsului şi sunt foarte bucuros că îl cunosc.
- Şi experienţa la PSG cum a fost cu toate acele nume mari, cu lupta pentru un loc în echipă?
- A fost foarte bine, bine, pentru că m-au primit foarte bine în grup şi m-au educat foarte bine în interiorul acestui grup şi apoi experienţa din antrenamente a fost super, am muncit mult. A fost voie bună, un grup bun cu mulţi oameni buni. Nu a existat unul mai puţin bun decât altul.
”Ţelul meu era să joc pe Parc des Princes”
- Cum a ajuns familia ta în Franţa?
- Ca toţi imigranţii. La fel. Întâi a venit tatăl meu, apoi mama mea l-a urmat şi apoi ne-am născut cu toţii în Franţa.
- A fost un vis să ajungi la un club precum PSG?
- Pentru mine, da. Pentru că eu sunt născut la Paris şi ţelul meu era să joc pe Parc des Princes.
- Şi cum s-a întâmplat acest lucru?
- Prima dată a fost puţin ciudat. Prima dată nu am intrat chiar bine, eram aproape de a pierde cu 1-0, deci nu era momentul să fiu cu capul la altele. A fost puţin ciudat. Am privit tribunele la debut, m-am văzut acolo sus unde era numele meu şi eu chiar eram pe gazon şi am zis, wow. Apoi a trecut timpul şi a mers din ce în ce mai bine.
- Voiam de fapt să ştiu cum a fost chiar prima dată când ai ajuns acolo.
- Prima mea zi? A fost bine pentru că aveam nişte cunoştinţe acolo, din grup, apoi cu timpul m-au ajutat să-mi fie din ce în ce mai bine.
Hervin Ongenda are doar cuvinte de laudă la adresa fotbalului românesc, iar când vine vorba despre noul său antrenor, Costel Enache, spune că ”e unic” şi că ”nu trebuie să schimbe nimic”.
- Ce ştii despre fotbalul din România?
- Prima dată când am auzit, am urmărit câteva meciuri, m-am interesat cum se vorbeşte despre cluburile de aici şi mi-am spus de ce nu, de ce să nu încerc? Şi până acum sunt mulţumit, se joacă, se joacă bine şi îmi place.
- Vei continua în România dacă îşi va fi bine aici?
- Pentru moment, nu ştiu. Sunt aici, muncesc aici şi vom vedea.
- Cu ce antrenor cu care ai lucrat seamănă Costel Enache?
- Este unic. Face o muncă pe care eu o apreciez în mod deosebit, cu voie bună, cu glume, dar când trebuie să fie dur, este, iar acest lucru este important. Are stilul său, nu trebuie să schimbe nimic, e bine aşa cum este
Areola, Kimpembe şi Matuidi sunt trei dintre foştii colegi ai lui Ongenda care au ajuns campioni mondiali în această vară cu naţionala Franţei. ”Sunt foarte fericit pentru ei, le transmit salutări, lui Blaise, lui Alphonse, lui Thomas, lui Presnel şi tuturor celorlalţi. Felicitări, aţi reuşit ceva extraordinar”, a mai spus Hervin Ongenda.
